Ascultă

Privește cum coboară soarele în cupa nopţii
aşa coboară singurătatea în sufletul meu…
paşii tăi, speranţe deșarte legate într-un lanţ,
unde în mersul timpului se agaţă câte-o taină
în spatele cuvintelor tale
sunt două buze ce da viaţă
amestescului amorţit între rânduri.
lasă-ţi mâinile pe lângă tine
să ți le pot cuprinde
păstrează-mă

Norii sunt chemările mele
Când se scutură, întind braţele către cer şi-ţi zâmbesc.

© Lenuș Lungu

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.